Gambitul Damei

La fel era și șahul. Geometria unei poziții putea fi citită și recitită fără să epuizezi vreodată toate posibilitățile.

Walter Tevis

Ca un omagiu adus genialității femeilor într-o lume încă dominată doar de bărbați, cartea „Gambitul Damei” ne spune povestea lui Beth Harmon, o fată care a rămas orfană la vârsta de opt ani, fiind nevoită să se maturizeze brusc și să-și construiască o viață nouă pe ruinele singurătății și durerii. Ajunsă la orfelinat, Beth descoperă repede mirajul pastilelor verzi, pe care supraveghetorii le dădeau tuturor copiilor pentru a-i liniști și controla mai ușor. Pentru cineva cu inteligența ei sclipitoare, dependența de pastile nu era suficientă pentru a-i opri în totalitate fluxul neîntrerupt de gânduri. Beth avea nevoie de o provocare, iar aceasta s-a materializat într-unul dintre cele mai sofisticate jocuri ale minții: șahul.

Beth a învățat șah în subsolul orfelinatului de la domnul Shaibel, care a privit inițial cu reticență dorința unei fetițe de a deprinde tainele acestui joc. Însă Beth avea un talent înnăscut, o intuiție ieșită din comun și o capacitate uluitoare de a asimila lucruri noi sau de a improviza. Cu toate acestea, dependența de pastile și un accident nefericit au forțat-o să-și întrerupă lecțiile mult prea repede, fiindu-i interzis să mai joace șah până în momentul în care un cuplu s-a hotărât să o adopte. Beth își desăvârșise însă stilul de joc și strategiile în propria imaginație, studiind în același timp dintr-o carte despre deschiderile din șahul modern, pe care i-o dăruise domnul Shaibel.

Odată ajunsă la familia Wheatley, Beth își poate urma în sfârșit pasiunea și începe să participe la competiții regionale, unde îi învinge rapid pe câțiva dintre cei mai buni jucători ai Americii. Bucurându-se de susținerea mamei adoptive, tânăra șahistă participă la concursuri din ce în ce mai importante, iar cariera ei ia un avânt considerabil. Oamenii încep să-i acorde atenție, jurnaliștii îi iau necontenit interviuri, întreaga lume o privește cu admirație și uimire pe adolescenta care se pregătea să devină campioana Statelor Unite ale Americii la șah. Însă Beth se luptă în tăcere cu aceiași demoni cumpliți ai copilăriei sale: dependența și singurătatea. Prezența lor devine și mai agasantă odată cu înfrângerea suferită în fața unui mare maestru rus… Se va putea ridica din prăpastia în care au aruncat-o alcoolul, pastilele și lipsa unei iubiri necondiționate? Va găsi puterea de a-și depăși limitele și de a-i învinge pe cei mai buni jucători de șah din lume la ei acasă? Își va găsi dragostea calea spre inima ei? Împletind permanent marile realizări cu autodistrugerea, Beth Harmon reușește să dărâme cumva standardele societății americane din anii ’60 și să creeze o lume complet nouă, în care totul este posibil, inclusiv ca o femeie să cucerească un imperiu condus doar de către bărbați.

P.S. Pentru cei care ați văzut deja serialul „The Queen’s Gambit”, această carte nu o să vă aducă surprize. Dar o veți cunoaște pe Beth și dintr-un alt unghi…

Explicaţie

ImageFemeile naive, introvertite şi exagerat de sensibile nu se îndrăgostesc de bărbaţii puternici şi aparent periculoşi dintr-un romantism shakespearean. Ele nu aprobă acţiunile lor despotice şi nici nu vor să-i vadă în momentele lor întunecate. Nu sunt impresionate nici măcar de eforturile pe care aceştia le fac pentru a le proteja deoarece sunt conştiente că nimeni nu le-ar putea răni… În afară de ei.

Aşa că siguranţa lor este doar o himeră. Toate faptele nebuneşti la care sunt martore fără voia lor le ucid puţin câte puţin sufletele inocente. Sunt înconjurate mereu de suferinţă, moarte, disperare… Au totul şi în acelaşi timp le lipseşte esenţa. Iubirea aceea candidă şi tumultuoasă despre care citesc în romanele clasice. Fericirea din spatele unei simple priviri…

Şi totuşi, rămân alături de ei. Şi nu rămân din teamă sau dintr-o alienare mintală subită. Rămân pentru că reuşesc să vadă dincolo de ochii lor impasibili şi reci. Rămân pentru că au încredere în capacitatea lor de a iubi. Rămân pentru că le cunosc limitele invizibile şi le acceptă aşa cum sunt. Cineva le iubeşte sufletele imperfecte. Cineva le admiră defectele şi virtuţile în egală măsură. Cineva şi-ar sacrifica întunericul pentru lumina lor.

O femeie fragilă nu are nevoie de puterea bărbatului pe care îl iubeşte pentru a străluci. Ci de slăbiciunea lui. De dragostea lui necondiţionată şi eternă.