Povestea numărului Π

48894467._SY475_Ca să trăiești în oraș – mai mult, ca să faci să funcționeze un oraș – e nevoie, printre altele, de o metodă de a înregistra și ține minte tot ce se întâmplă acolo. Altfel spus, e nevoie de scriere.

Pietro Greco

Fascinația pentru constanta matematică Π își are rădăcinile în Antichitatea timpurie, mai exact în regiunea Mesopotamiei, unul dintre cele mai fertile spații pentru dezvoltarea culturii și civilizației umane. Acolo s-au format primele comunități urbane, a fost inventată scrierea și, nu în ultimul rând, s-au pus bazele unei matematici „destul de sofisticate”. Pietro Greco afirmă că sumerienii, poporul așezat între fluviile Tigru și Eufrat (astăzi, teritoriul respectiv aparține statului Irak), au creat atât scrierea, cât și matematica.

Istoria numărului Π începe în mileniul II î. Hr., când a fost calculat pentru prima dată de către un anonim babilonian, după cum o dovedește o tăbliță găsită la Susa (oraș aflat la o distanță de 300 de kilometri de Babilon). Cel care a propus, însă, o metodă științifică de calcul și s-a apropiat cel mai mult de valoarea reală a numărului Π este Arhimede din Siracuza, unul dintre oamenii de știință remarcabili ai Antichității și primul care intuiește natura specială a acestui raport dintre circumferința și diametrul unui cerc. După descoperirea matematicianului grec, au urmat câteva secole aride în ceea ce privește activitatea de cercetare în știință și tehnică, fapt justificat de autor prin interesul Imperiului Roman pentru agricultură și creșterea forței armate, în detrimentul inovării tehnologice.

Explorarea constantei matematice Π a continuat în Asia, unde un astronom chinez (Tsu Chung-Chih) a calculat valoarea lui Π până la a șaptea zecimală, record care nu a fost depășit timp de 800 de ani. În ceea ce privește simbolul grafic pentru acest număr, apariția lui este și mai recentă: abia la începutul secolului XVIII, un matematician galez pe nume William Jones l-a folosit pentru prima dată, menționând că proporția exactă dintre circumferință și diametru s-ar putea să nu fie niciodată exprimată ca număr rațional.

Astăzi, știm cu toții că Π este un număr irațional și transcendent, dar eforturile oamenilor de știință pentru a ajunge la această concluzie înconjurată de o aură ușor misterioasă au fost extraordinare, ținând cont că posibilitățile de calcul erau limitate în era dinaintea apariției computerului. Pietro Greco ne prezintă nu numai istoria lui Π, ci și a unei științe – matematica, născută din nevoia ființei umane de a atinge absolutul și de a cunoaște infinitul.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s